Oriunde mergi, să laşi o bucată din tine. Să nu te temi de locuri neumblate.
Transformă-le în drumuri noi, frumoase şi luminoase. Nu te teme să umbli pe ape. Oamenii acum umblă pe alte planete. Pe Lună. Paşii nu îi facem mereu cu piciorul. Uneori umblăm nepământean. Cu gândul. Cu sufletul. Cu amintirea. Cu previziunea. Oriunde te va purta viaţa, nu judeca. Nu tot ce nu este asemeni ţie, îţi este duşman sau inferior. Căută să înţelegi. De multe ori, în cele mai sărace case, poţi găsi cele mai bogate inimi, iar sub gunoaie, vei găsi genii care zac.
Nu privi către haina unui om, către tălpile goale şi murdare. Priveşte la zâmbetul lui. La ochi. Şi dă-i voie să te plimbe pe drumurile lui. În pantofii lui. Pe străduţele care l-au alcătuit. După ce îi vei gusta lacrimile, căderile, bucuriile, vei înţelege o parte din alegerile lui. De tine va depinde însă, dacă tot ce ai descoperit va fi suficient pentru a nu arăta cu degetul, pentru a îmbrăţişa şi a te completa!
Nu lăsa religia să te îndepărteze de oamenii care se roagă altui Dumnezeu. Nu există alt Dumnezeu. EL este unul! Doar că noi oamenii, în diversitatea noastră îl înţelegem diferit. Îi dăm alt nume. Alte nuanţe. Religia adevărată este înţelegerea şi bunătatea, compasiunea şi iubirea. Transformă religia în iubire, în poduri, în zâmbet, în solidaritate şi nu în ziduri, ură şi dispreţ. Învaţă mereu să iubeşti oamenii pentru ce sunt, nu pentru ce ţi-ai dori tu să găseşti în ei!
Diversitatea ne-a făcut frumoşi şi ne-a dăruit unicitate. Dacă nu am fi diferiţi, dacă nu am vorbi diferit, dacă nu ne-am comporta diferit, dacă nu am avea culori, mirosuri, tradiţii, culturi diferite, am fi la fel. Ar fi ca şi când aş trăi mereu acelaşi şi acelaşi déjà vu! M-aş regăsi mereu în oricine şi orice. Cum aş evolua? Cum aş putea să înţeleg profunzimea vieţii aşa? Nu vreau să mă văd pe mine când mă uit la alţi oameni. Vreau doar să mă pot regăsi. Nu total. O parte! Vreau să pot învăţa despre mine prin ei. Să mă pot completa. Să fiu fericită că în celălalt sunt mai mult decât am sperat că pot fi! Sunt altfel! Sunt diferită!
Oriunde mergeţi, fiţi buni şi blânzi. Umanitatea din noi este cea care ne dă libertate, care ne ajută să nu ne fie teamă să ne aflăm printre oameni. În orice ţară. În oricare cotlon de oraş. Bunătatea leagă. Aroganţa are mereu consecinţe. Când întinzi mâna şi zâmbeşti, mereu cineva ţi-o va prinde, se va agăţa de ea sau va lega. Oamenii nu se simt ameninţaţi de zâmbete. De mâini întinse din drag de oameni. Nu se vor teme. Nu te vor răni. Decât dacă ai în ea un bici. Un foc. Un bisturiu cu care tu îl desconsideri, îl tai şi îl diseci pentru a-l putea înţelege. Ca pe un cobai. Nu tăia în carne şi suflet
unde nu poţi ajunge. Priveşte. Studiază. Eu am învăţat că dacă stau cu un om la o ceaşcă de ceai, pot învăţa despre el într-o oră despre tradiţiile, obiceiurile şi religia sa, mai mult decât dacă aş studia o carte de istorie într-un an.
Oriunde mergi, lasa semne de carte în sufletele, mintea şi viaţa oamenilor pe lângă care ai trecut, cu care ai vorbit, cu care ai trăit, cu care ai împărţit o parte din această călătorie numită viaţa!
0 comments:
Trimiteți un comentariu