La metrou

Aglomeratie ca in fiecare dimineata, se poate totusi si mai rau. Somnorosi isi arunca pasii ca si mine de altfel pe treptele metroului. Agitatie, imbulzeala, zumzete, tusituri, stranuturi... forfota! Culorile sunt rezervate, majoritatea spre negru. Jos la intrare cativa mai trag doua fumuri langa scrumiera albastra legata de usa. Coada la abonamente, coada la cartele, coada la singurul telefon public (de ce?), coada la turnicheti sa paseasca cat mai repede pe peron. Rabdare! Chiar si cu multa rabdare daca nu intri in ritm, in agitatie din greseala te calca pe bocanci, te agata cu geanta insa indiferent de stare nu scapi de asa ceva. Daca nu esti calcat de doua ori inseamna ca se intampla ceva in oras si majoritatea stau acasa. Nu, nu se intampla nici duminica dimineata. Ajungi pe peron, gasesti un spatiu mai liber cu speranta ca acolo nu va fi foarte aglomerat si astepti. Vine trenul in statie si deodata vezi alergand spre tine douazeci de persoane din stanga, in boxe se aude o voce de urs lenes "v a  r o g  f o lo s i t i  t o a t e  u s i l e  d e  a c c e s  a l e  t r e n u l u i", douazeci se apropie din dreapta si te iau ca un val pe sus te directioneaza pe usa deschisa si te lipesc cu fata de usile opuse peronului, mai te imping de doua ori ca sa se asigure ca ai ocupat acel centimetru patrat care iti este oferit. Se inchid usile si pleaca din statie. Un sunet asurzitor rasuna dintr-o data din singurul difuzor din vagon de parca ar trebui sa se auda in tot cartierul "u r m e a z a  s t a t i a ..." de data asta cu o voce de soprana. Acum fiecare calator sa nu se limiteze doar la a te imbranci deschid un telefon si iti mai suiera cateva sunete pe la urechi de la jocul cu bilute colorate, mai zdrangane ceva din castile celui din spatele tau, doi somnambuli se clipocesc sarutandu-se dupa fiecare doua cuvinte rostite si cel mai tare, culmea aglomeratiei si poate a intunericului (exagerat, este o semiumbra) deschide o carte si citeste, cu o mana tinandu-se de bara si fluturand ca un steag iti infige de vreo trei ori pana la urmatoarea statie coperta cartii in ureche, sau unde se intampla sa te ocheasca. Altceva nimic. Ceasul ticaie!

Pagini de studiu: S-Hell Marius Grozea Blue and other sounds