sâmbătă, 15 octombrie 2011

Calatori

Era atât de multă toamnă în mine. Şi gânduri. Mai ales gânduri. Ciuguleau din sufletul meu mereu. Pescăruşi flămânzi de ape. Ochii mei i-au învăţat să zboare. Săbii albe către lună. Şi ţipete. Ochii se închideau încet, iar ei ţâşneau afară. capul pe spate, aripile larg deschise, ţipătul strident până în inima nopţii. Nimic. Doar un alt lup întins peste ape. şi atât. În rest, pescăruşi ce învaţă să zboare în orice anotimp şi peste orice ape.

Pagini de studiu: S-Hell Marius Grozea Blue and other sounds Pardau Ciprian
Text: Lady Allia; Foto: Dungha        

1 comentarii:

Zina spunea...

O fotografie plina de viata, e chiar placut sa nu vezi omul si urmele lui in ea...
E interesant cum apar pescarusii in Bucuresti de indata ce se strica vremea, mai exact imediat inainte de a veni frigul.
P.S. Ai un ping pe zinnaida.ro !