Picatura de vopsea - 41 - PLIMBARE DE SEARA Razvan Constantinescu

Razvan Constantinescu


Am sa fiu scurt si la obiect ca inginer (energetician) ce sunt. Pofta si placerea de a fotografia au venit tarziu (la aproape 40 de ani) si se datoreaza fiicei mele, care mi-a fost model perfect timp de 10 ani, pana cand a inceput sa faca fasoane sau sa-si faca singura poze. M-am descurcat de minune cu un FED 5 pe color. Poze de vacanta si familie, am multe albume pe care le iubesc mult. Apoi am trecut la un HP M417 (2006), iar poze de familie si calatorie, destul de reusite, insa reglajele fiind automate, doar atat. Din 2009 am un compact-bridge Canon SX110 IS; fotografii pe reglaj manual din vara lui 2010. Am prins niste cadre de apus pe lacul IOR si mi s-a parut mie ca au iesit "artistice". Apoi am intrat pe trepied.ro am postat ce aveam mai bun la vremea aceea (iulie2010) , altceva decat de familie, in septembrie am inceput sa postez pe flickr si pe badorgood.com , care a insemnat un salt urias fata de trepied.ro (pe care l-am abandonat de ceva timp).

Ma autoinstruiesc nesistematic(site-uri-BoG+ Camera Obscura, carti- Composition-from Snapshots to Great Shots+ 100 de Ponturi in foto digitala/ Freeman). Am primit cadou un album englezesc cu 500 de fotografii celebre, pe cateva tematici- o placere sa-l rasfoiesti si sa afli despre contextul fiecarui cadru / autor expus. Nu cursuri, nu workshopuri, nu grupuri, n-am nici un prieten cu preocupari similare.
Am primit incurajari pe flickr si BoG sau de la apropiati pentru unele fotografii, mai putin de acasa, pentru ca rapesc din timpul altor activitati casnice. E mai dificil cu fotografiatul cand ai serviciu si casa, ma strecor cum pot :).
Subiectele , dat fiind obligatiile pomenite, trebuie sa le iau din proximitate (drum de la serviciu acasa cu ocoluri minime), parcul Cuza (IOR) - ce m-as face fara el? Si excursii / concedii, mai pe sponci de cand cu criza. Fotografiez mult pentru un incepator (suna ciudat la 53 de ani, nu?), sau poate tocmai d-aia (cam 20.000 cadre de cand lucrez pe manual, de un an) si aleg putin.

Zic eu ca am ochi bun, dar oricat ai avea, subiectele / locatiile se cam epuizeaza cand nu iesi din rutina cotidiana, iar eu sunt cam comod. Nu alerg la evenimente speciale, daca se intampla sa ma nimeresc, nu ratez oportunitatea. Cred ca oportunismul, in sensul bun, ma defineste deocamdata. Daca prind un subiect il iau pe toate partile pana scot, cred eu ce se poate mai bun de acolo. De exemplu, la inceput am facut poze de seara in parc fara trepied, si mi-au iesit niste"impresioniste" care mi-au placut, am repetat pana m-am saturat, si mi-am luat trepied, am trecut la alta etapa. Dar tot imi plac miscatele. Nu mi-am propus nimic special, nu particip la concursuri, poate in viitor, nu iau fotografiatul decat ca pe o preocupare placuta, care imi aduce bucurii destul de des, si ma face sa observ mai atent oamenii pe langa care trec, decand BoG a dat semnalul :) sa mai iesim din stilul bucolic-peisagistic si sa surprindem chestii mai iesite din comun sau amuzante (street). Eu sunt deschis la orice subiect (n-am ajuns la portret si nud :)), a se vedea ce am postat pe BoG, dar cu street-ul e mai greu. Prefer clar color, insa am inceput sa inteleg cand nu poate fi evitat B&W. Ma ajut cu editare minima: crop, ton, gamma, rar saturatie. Nu mi-am propus, deocamdata prelucrari sau compozitii pe PS.

Cam asta ar fi, nu stiu cat ajuta ce scriu eu aici, experienta mea de tip plezirist nu e de bagat in seama pentru cei care vor sa faca serios fotografie.
Salutari si inspiratie, celor care isi inmoaie privirea in Picatura de vopsea!

Razvan Constantinesu

Pagini de studiu: S-Hell Marius Grozea Blue and other sounds Pardau Ciprian