vineri, 21 mai 2010

Diagonala de pietre

2 comments:

Daliana Pacuraru spunea...

Nu stiu pe unde umbli tu de intri in povestile astea!Extraordinare imagini! N-as mai pleca de acolo!

Dungha spunea...

Ganditor si cu mainile la spate
Merg pe calea ferata,
Drumul cel mai drept
Cu putinta.

Din spatele meu, cu viteza,
Vine un tren
Care n-a auzit nimic despre mine.

Acest tren - martor mi-e Zenon batranul -
¬Nu ma va ajunge niciodata,
Pentru ca eu mereu voi avea un avans
Fata de lucrurile care nu gandesc.

Sau chiar daca, brutal,
Va trece peste mine,
Intotdeauna se va gasi un om
Care sa mearga in fata lui
Plin de ganduri
Si cu mainile la spate.

Ca mine acum
In fata monstrului negru
Care se apropie cu o viteza inspaimantatoare,
Si care nu ma va ajunge
Niciodata.

Poezia Drumul de Marin Sorescu