Picatura de vopsea - 3 - AMINTIRE DIN SULEA Andrei Barsan

Andrei Barsan

Nu stiu altii cum au inceput dar la mine totul a pornit de la o carte "Fotograful amator" primita de la tatal meu.Prima fotografie a fost o copie contact a fotografiei de buletin facuta intr-o noptiera cu o lanterna de buzunar, era in toamna lui '79, si uite asa a inceput o pasiune de-o viata.Nu fac fotografii frumoase sau deosebite, pur si simplu fotografiile mele surprind momentul, moment care daca nu ar fi fotografia ar fi uitat. Sunt un fel de cronicar in imagini al familiei si al colegilor.
Nu mai cunosc pe cineva care sa aiba fotografii facute de el din scoala generala este o mandrie pentru mine.

Am inceput cu o Smena Simbol, un aparat foto rusesc, foarte bun pentru mine (avea parghie de armare si de avans film, Smena 8 nu avea). Primele fotografii le-am
marit la un coleg de clasa, avea tatal lui aparat de marit. Si cum eram un baiat curios si indemanatic mi-am construit singur un aparat de marit cu condensor si
obiectiv. Obiectivul avea burduf facut din hartie neagra.Imi faceam singur substantele si prelucram complet de la developat filme la marit fotografii.

Pana in 1995 am fotografiat numai alb/negru, prelucrand singur materialele aveam posibilitatea sa le fac cum vreau, contrastul il reglam din tipul hartiei (BN, BC), erau hartii lucioase, mate, filigran, raster.... ce vremuri.....Portretele alb/negru au stil, sunt nemuritoare, totdeauna moderne. Iar cele argentice parca au suflet.Atasez o fotografie foarte importanta pentru mine (o am expusa acasa pe perete), este cea mai veche fotografie facuta de mine si ramasa intreaga, din anumite motive multe fotografii de la inceput au fost distruse. Este o fotografie cu 4 prieteni de la bloc, cu atitudinea specifica varstei, baietii din Sulea, din pacate nu mai stiu nimic de ei.

Va dau un sfat: fotografiati-va fiintele dragi in cele mai diverse momente, sunt franturi de viata valoroase.

Andrei Barsan
Bucurestiul meu drag