miercuri, 15 iunie 2011

Picatura de vopsea - 31 - PLAYING WITH LIGHT Antonela Zagrai - April



Antonela Zagrai - April


Pasiune…câtă încărcătură emoţională cuprinde acest cuvânt. Cine nu are pasiuni e lipsit de trăire.

„O pasiune n-are nevoie de motivări. Ea nu cere neapărat să fie înţeleasă şi explicabilă. Dimpotrivă, ea începe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfârşind abia când simte din nou nevoia de lămuriri.” (Octavian Paler)

Pentru mine, pasiunea pentru fotografie e şi dorinţa de a împartăşi bucuria şi plăcerea dată de ceea ce simt în momentele când sunt în spatele aparatului iar frumosul din jurul meu mă învăluie în miresme greu de descris prin cuvinte (evit să captez partea urâta, tristă a cotidianului). Ideea e de a transmite vibraţie dincolo de imaginea statică dată de aparat, o continuare a ceea ce se desfăşoară înaintea ochilor mei să transceadă fiecare pixel iar privitorul să simtă până în ultima celulă vietatea timpului cuprins într-o fracţiune de secundă. Practic, prin fotografie se încearcă îngheţarea acelei secunde pentru eternitate. Nu spun că reuşesc de fiecare dată acest lucru, dar e ceea ce contează cel mai mult pentru mine.

Cred că în fiecare dintre cei pasionaţi de fotografie, dar nu numai - e valabil pentru orice domeniu - există acel mugure dormind ce aşteaptă clipa favorabilă pentru a înflori. Pentru mine, fotografia e o pasiune nouă şi totuşi veche, ce paradox....
La începutul anilor ‘80 mi-a căzut în mână un Smena, apoi un Zenit şi am descoperit filmul color. Era mai mult o joacă, nu pot spune că eram pasionată, însă aveam o satisfacţie când imortalizam momentele importante din familie... era începutul. Apoi am luat o pauză destul de lungă până la primul aparat digital - un Canon A510 - asta era prin 2005. Apoi a urmat un Sony H5 iar în urma cu 3 ani un Canon G9. În sfârşit găsisem un aparat comod de purtat şi excelent pentru ceea ce iubesc eu cel mai mult, fotografia macro. Cum pretenţiile au început să crească, normal că mi-am dorit şi un DSLR. A fost să fie Canon EOS 450D. Încă nu am tot ce mi-ar trebui la el, dar e un alt început.

Iubesc natura! E locul unde mă simt liberă, fără constrângeri, fără limite. E locul unde mă încarc de energie şi unde simt că renasc atunci când sunt la capătul puterilor. Natura e parte din viaţa mea. Ador fotografia color, dar cochetez şi cu cea alb-negru care necesită, după părerea mea, mult mai multe cunoştinţe în domeniu.

Pun suflet în tot ceea ce fac, aş putea spune că fotografiez cu sufletul. Fiecare cadru are o poveste aşa cum o simt eu. Îmi place să aleg titluri sugestive stării date mie de imaginea respectivă. O anumită imagine nu întotdeauna transmite acelaşi lucru tuturor privitorilor, de aici şi farmecul de a observa interpretarea dată de privitor, unghiul diferit de a percepe sau a trăi diferite stări ale celor ce îşi plimbă privirea peste o imagine.

În urmă cu aproape 3 ani am început să-mi expun fotografiile virtual, pe un blog foto - Cherry Flower. Acesta nu mai există, însă Primăvara m-a îndemnat să deschid un altul – Petale-n zbor -  e ceea ce a rămas din Floarea de Cireş după o lungă suferinţă, dar care merge înainte şi nu priveşte înapoi.

Mă consider un fotograf amator în adevăratul sens al cuvântului, nu am urmat niciun curs, nicio specializare în acest domeniu. Nu am avut nicio expoziţie dar sper să vină timpul şi pentru aşa ceva.

Îmi place în mod special fotografia macro şi cea de peisaj. Mă atrage şi fotografia arhitecturală, jocul unghiurilor, abordările diverse şi chiar editarea acolo unde simt nevoia de a transmite istoria clădirii. Folosesc programele de editare pentru accentuare atunci când consider necesar sau pentru a-i da o notă aparte, total diferită de ceea ce reprezintă. Cochetez şi cu fotografia conceptuală, dar mai am multe de învăţat.

Planuri nu am, las totul să vină de la sine, fotografiez doar ceea ce îmi atinge coardele sensibile, frumosul din jurul nostru pe care uneori nu-l vedem cu ochiul liber şi e nevoie de un obiectiv pentru a ne reaminti ce frumoasă e Planeta Albastră.

Urmăresc multe bloguri foto şi sunt mulţi cei pe care-i apreciez şi care pe parcursul anilor m-au inspirat. N-am să dau nume, ei sunt cei pe care-i vizitez virtual.

Ce sfaturi aş putea eu să dau?
Fotografiaţi cu sufletul.



Antonela Zagrai - April


Pagini de studiu: S-Hell Marius Grozea Blue and other sounds Pardau Ciprian

1 comments:

Cristian Gheorghe spunea...

Urmăresc operele lui April de doi ani și am devenit imediat un admirator al lor. Răsfoiesc cu mare drag albumele ei fotografic eși pot spune doar atât: pozele lui April inspiră. Mulțumesc, draga mea April pentru doza zilnică de visare și bună dispoziție!